• Română
  • Polski

Inima în Bucovina

0

Inima în Bucovina
Datorită prietenilor mei am putut, în acest an, să particip pentru prima dată la simpozionul „Legături istorice şi culturale polono-române” şi să prezint un referat care a reprezentat rezultatul cercetărilor mele de mai mulţi ani asupra istoriei opoziţiei în Republica Populară Polonă după starea de război. Polonezii, care au făcut parte din activitatea independentă, au fost atunci foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în ţările aflate sub influenţa politică a URSS-ului, deci şi de România şi de situaţia polonezilor din această ţară. În intervenţia mea m-am ocupat de un segment al istoriei, mai precis de momentul în care popoarele Europei de Răsărit au început să-şi revendice libertatea şi, pe rând, au răsturnat regimul comunist care s-a stabilizat în această parte de lume, după încheierea celui de al II-lea război mondial. În România s-a ajuns la revoluţie în decembrie 1989. Presa „Solidarităţii” şi editurile ilegale existente încă în ţara noastră au informat pe larg despre evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti. Şi polonezii s-au grăbit să ajute poporul român. Deja în ziua de 24 decembrie au fost trimise primele transporturi de sânge pentru răniţi, îmbrăcăminte, medicamente şi alimente. Au plecat în România medici şi studenţi polonezi, cercetaşii au pregătit sosirea copiilor în apropiata vacanţă. În multe oraşe ale patriei noastre au avut loc manifestaţii în sprijinul aspiraţiei de libertate a românilor.
Despre acestea a fost referatul meu, cei interesaţi îl vor găsi în materialele conferinţei. Totuşi pentru mine a fost importantă nu doar posibilitatea prezentării rezultatelor cercetărilor, dar mai ales faptul că la Suceava am trăit, încă o dată, o neobişnuită întâlnire cu compatrioţii care trăiesc dincolo de graniţele ţării noastre. Şi din nou am fost martor al marii lor angajări în cultivarea tradiţiilor poloneze, al interesului pentru istoria poloneză şi cea a zilelor noastre, păstrarea credinţei pe care o transmit generaţiilor următoare. Trebuie apreciate Zilele Culturii Polone organizate la Suceava şi Soloneţu Nou, realizările ansamblurilor folclorice, angajarea copiilor şi tinerilor în viaţa parohiei poloneze de aici, a şcolii, a caselor polone, crearea prin conferinţe şi sistematica editare a materialelor prezentate de către cercetători din diverse ţări şi domenii, a unui specific mediu ştiinţific interdisciplinar care, din diferite perspective, se străduieşte să descrie istoria, cultura, literatura Bucovinei. Dragii mei, se cuvine să vă mulţumesc şi să Vă felicit că realizaţi cu succes o misiune nu uşoară.
Ospitalitatea şi bunătatea voastră au fost emoţionante. Am lăsat inima mea în Bucovina şi sper, în taină, că voi putea cândva să Vă întâlnesc aici.
Trad. St. Iachimovschi

Datorită prietenilor mei am putut, în acest an, să particip pentru prima dată la simpozionul „Legături istorice şi culturale polono-române” şi să prezint un referat care a reprezentat rezultatul cercetărilor mele de mai mulţi ani asupra istoriei opoziţiei în Republica Populară Polonă după starea de război. Polonezii, care au făcut parte din activitatea independentă, au fost atunci foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în ţările aflate sub influenţa politică a URSS-ului, deci şi de România şi de situaţia polonezilor din această ţară. În intervenţia mea m-am ocupat de un segment al istoriei, mai precis de momentul în care popoarele Europei de Răsărit au început să-şi revendice libertatea şi, pe rând, au răsturnat regimul comunist care s-a stabilizat în această parte de lume, după încheierea celui de al II-lea război mondial. În România s-a ajuns la revoluţie în decembrie 1989. Presa „Solidarităţii” şi editurile ilegale existente încă în ţara noastră au informat pe larg despre evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti. Şi polonezii s-au grăbit să ajute poporul român. Deja în ziua de 24 decembrie au fost trimise primele transporturi de sânge pentru răniţi, îmbrăcăminte, medicamente şi alimente. Au plecat în România medici şi studenţi polonezi, cercetaşii au pregătit sosirea copiilor în apropiata vacanţă. În multe oraşe ale patriei noastre au avut loc manifestaţii în sprijinul aspiraţiei de libertate a românilor.

Despre acestea a fost referatul meu, cei interesaţi îl vor găsi în materialele conferinţei. Totuşi pentru mine a fost importantă nu doar posibilitatea prezentării rezultatelor cercetărilor, dar mai ales faptul că la Suceava am trăit, încă o dată, o neobişnuită întâlnire cu compatrioţii care trăiesc dincolo de graniţele ţării noastre. Şi din nou am fost martor al marii lor angajări în cultivarea tradiţiilor poloneze, al interesului pentru istoria poloneză şi cea a zilelor noastre, păstrarea credinţei pe care o transmit generaţiilor următoare. Trebuie apreciate Zilele Culturii Polone organizate la Suceava şi Soloneţu Nou, realizările ansamblurilor folclorice, angajarea copiilor şi tinerilor în viaţa parohiei poloneze de aici, a şcolii, a caselor polone, crearea prin conferinţe şi sistematica editare a materialelor prezentate de către cercetători din diverse ţări şi domenii, a unui specific mediu ştiinţific interdisciplinar care, din diferite perspective, se străduieşte să descrie istoria, cultura, literatura Bucovinei. Dragii mei, se cuvine să vă mulţumesc şi să Vă felicit că realizaţi cu succes o misiune nu uşoară.

Ospitalitatea şi bunătatea voastră au fost emoţionante. Am lăsat inima mea în Bucovina şi sper, în taină, că voi putea cândva să Vă întâlnesc aici.

Trad. St. Iachimovschi

 

 

Share.

KARTA POLAKA

Dokument ten jest honorowym potwierdzeniem związku z Polską, jej tradycja i kulturą – potwierdza przynależność do Narodu Polskiego.

Ustawa z dnia 7 września 2007 r. o Karcie Polaka (Dz.U. z 2018 r. poz. 1272, 1669, z 2019 r. poz.1095

detalii