• Română
  • Polski

Întâlniri Bucovinene 2010 – Bucovina în miniatură

0

 

Întâlniri Bucovinene

Întâlniri Bucovinene

În faţa noastră, al XXI-lea Festival Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” – o sărbătoare excepţională a muzicii, cântului şi dansului, dar – lucrul cel mai important – o perioadă de a ne cunoaşte vecinii: germani, armeni, romi, români, slovaci, ucraineni, maghiari…. de a-l cunoaşte pe celălalt, dar totuşi „de-al nostru”, „de aici”… Aceste întâlniri constituie un prilej de excepţie
pentru a reînnoi dialogul intercultural istoric, de a atenua stereotipurile şi graniţele dintre oameni şi state. Cu alte cuvinte: „Întâlniri Bucovinene” ajută la unirea Europei – casa noastră comună.
Bucovina stârneşte imaginaţia prin peisajele sale – prin munţii şi văile ca de smarald, pârâurile repezi şi albastre, pădurile nemărginite şi luncile încărcate de lanuri -, fiind demnă de pensula celor mai străluciţi pictori şi de versurile unor remarcabili poeţi. În aceeaşi măsură ne strâneşte imaginaţia peisajul cultural al acestor ţinuturi.

 

Zonă istorică multietnică, aşezată între Carpaţi şi Nistrul mijlociu, adeseori este denumită „Elveţia Estului” sau „Europa în miniatură”. Viaţa printre oameni de diferite naţionalităţi şi confesiuni este o adevărată şcoală de înţelegere reciprocă şi de respect al valorilor vecinilor, o şcoală de toleranţă, de educaţie multiculturală.

Bucovina este nu doar o regiune de coexistenţă a culturilor, ci şi un teritoriu de conlucrare şi de întrepătrundere a diferitelor tradiţii şi limbi. Procesele îndelungate de suprapunere culturală au exercitat o influenţă reală asupra conştiinţei „Omului bucovinean”, aşa numitul „Homo Bucovinensis”.

Astăzi, în perioada globalizării şi a proceselor de integrare, o importanţă din ce în ce mai mare o are ataşamentul faţă de teritoriul concret, purtător al unor valori şi sensuri, aşa numita mica patrie. Coliba de lemn şi sălaşul înclinat, fântâna adâncă şi cărarea cu maci ce duce spre ea, fagul înalt şi căpiţele de fân mirositor pe fundalul valurilor săltăreţe ale Prutului, Ceremuşului sau Siretului – aceasta este patria ta, după cum scrie Adam Mickiewicz „ţara anilor copilăriei”. Dar şi crucile pe mănăstirile pictate, şi stelele lui David pe sinagogile vechi alcătuiesc imaginea micii tale patrii, unde te-ai jucat în curte cu micuţii ucraineni, români, germani… Fără bărbile lipovenilor sau perciunii evreilor Bucovina nu ar mai exista …

 

Întâlniri Bucovinene

Întâlniri Bucovinene

După complicatele schimbări şi transformări ale secolului XX, vechea Bucovină începe să aibă propria ei preistorie şi istorie, eroii săi, propriile sale legende şi basme, simboluri şi semne accesibile doar „celor de aici”, iniţiaţi, şi neînţelese pentru „străini”. În pofida oricăror nuanţe geopolitice, bucovineanul este un om dintr-un spaţiu proxim deschis, deoarece în fiecare zi are de-a face cu cultura vecinului său şi prin aceasta este supus educaţiei multiculturale. De aceea, educat în tradiţia de bună vecinătate şi de toleranţă reuşeşte să transforme uşor antinomia eu – străinul în eu – celălalt, conferindu-i un sens neutru sau chiar pozitiv.

Numai omul din zona limitrofă tratează alteritatea nu în categoria ameninţării, ostilităţii sau anormalităţii, ci ca pe un stimul pentru cunoaşterea însuşirilor vecinului său. Chintesenţa „bucovinismului” se vede limpede în timpul Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”, întâlniri fără frontiere, deoarece, în pofida diferenţelor de limbă şi de cultură, participanţii se integrează într-o singură familie bucovineană pe care o leagă apartenenţa la un teritoriu comun, istorie, tradiţie şi cultură comune. „Întâlnirile Bucovinene” inoculează toleranţa, te învaţă să fii înţelegător şi deschis la influenţele altor culturi şi te îndeamnă la cunoaştere reciprocă. Neîndoielnic, organizatorii acestei manifestări, în frunte cu directorul festivalului Zbiegniew Kowalski, doresc (şi reuşesc!) să reconstruiască climatul şi situaţia culturală a vechii Bucovine multietnice, Nicio cultură nu domină aici, dimpotrivă, conlucrând cu celelalte, creează imaginea organică etnoculturală a regiunii.

 

Întâlniri Bucovinene

Participanţii la „Întâlnirile Bucovinene” pornind peste graniţă şi cufundându-se în atmosfera ţinutului multietnic al fagilor, uită de anumite stereotipuri şi prejudecăţi şi recitesc codurile cuprinse în cultura vecinilor care locuiesc alături de mulţi ani. Este un prilej de a afla liber adevăruri profunde, existente în diferite limbi, culturi şi tradiţii şi de a stabili un dialog intercultural care  preconizează respectul reciproc între parteneri şi, mai mult, sentimentul propriei demnităţi al fiecăruia dintre participanţii la schimbul creator.
Organizatorii subliniază faptul că timpul în care se desfăşoară festivalul, abundând de cântece şi dansuri, cu folclorul viu şi colorat, precum şi cu întâlniri irepetabile, constituie totodată un bun moment de reflecţie asupra valorilor care modelează istoria comună a naţionalităţilor bucovinene. Festivalurile bucovinene prezintă un sistem supranaţional de valori ale Bucovinei, bazat pe înţelegere, respect şi toleranţă în convieţuirea dintre gruprui etnice şi naţionale.

 

Întâlniri Bucovinene

„Întâlniri Bucovinene” reprezintă o manifestare bine gândită. Continuitatea culturală în dimensiunea ei multiculturală şi supranaţională este asigurată de legăturile dintre generaţii. Alaiul colorat din Jastrowie este alcătuit din ansambluri provenite din ţări diferite şi din oameni de vârste diferite. Aici se îmbină timpul şi spaţiul, înţelepciunea experienţei şi naivitatea tinereţii, memoria vie a istoriei şi mintea proaspătă a tânărului. Memoria bine străjuită a celor vârstnici devine o achiziţie de preţ a generaţiei în formare. Experienţa personală şi istorică este puternic înrădăcinată în conştiinţa părinţilor şi bunicilor şi transmisă într-un fel sau altul generaţiei tinere care simte nevoia de identificare cu o anumită comunitate, fie ea locală sau regională. De aceea „Întâlnirile  Bucovinene” oferă o şansă unică de expunere a celor mai importante valori ale vechii societăţi din ţinutul bucovinean: înţelegerea şi toleranţa care merită şi trebuie să fie valorificate în
educaţia multiculturală a tinerilor europeni. Acestea sunt valori fundamentale ce trec dincolo de nivelul unei regiuni sau naţiuni.

 

Întâlniri Bucovinene

De la primele „Întâlniri” au trecut peste douăzeci de ani. Datorită entuziasmului lui Zbiegniew Kowalski, „Întâlnirile Bucovinene” au căpătat rang internaţional şi în prezent se desfăşoară în cinci ţări locuite de bucovineni. Jastrowie şi Pila în Polonia, Câmpulung Moldovenesc în România, Bonyhád în Ungaria, Turčianske Teplice în Slovacia şi Cernăuţi în Ucraina primesc cu ospitalitate participanţii la Festival, admirând cultura „celorlalţi”, a popoarelor apropiate, pe care le uneşte tradiţia convieţuirii pe pământul strămoşilor.
În Polonia, jurnaliştii subliniază faptul că bucovinenii, trăind în comunităţi locale mici, adeseori sunt o minoritate în ţările de reşedinţă. La festival prin integrarea cu ceilalţi locuitori ai Bucovinei ei au posibilitatea de a se convinge de specificul propriu şi de a consolida sentimentul de legătură cu propria cultură, precum şi cu cultura multietnică a Bucovinei.
După „Întâlnirile Bucovinene” care au avut loc pentru prima dată în anul 2008 în Slovacia, în ziarul local „Turčianske Noviny – My”, ziariştii au încercat să le apropie cititorilor acest ţinut carpatic şi spiritul festivalului scriind :„Bucovina este un ţinut în care au locuit şi locuiesc reprezentanţi ai diferitelor naţionalităţi, vorbitori în diferite limbi – ei se înţeleg reciproc şi reuşesc să-şi păstreze
propria tradiţie. Este o regiune unică, de veacuri deschisă influenţei multiculturale, unde oamenii s-au deprins cu diversitatea lingvistco-culturală. Spectacolele de pe scenă sunt doar partea exterioară a festivalului care reprezintă în primul rând, întâlnirea unor oameni legaţi de cultura Bucovinei”.

Întâlniri Bucovinene Întâlniri Bucovinene

Spectatorii ucraineni văd în „Întânirile Bucovinene” nu doar un spectacol de folclor multietnic, ci în primul rând o încercare de a inocula tinerei generaţii spiritul Bucovinei multiculturale pentru ca prin această manifestare ei să ştie să aprecieze valorile Europei unite. De asemenea, locuitorii şi autorităţile din oraşele partenere româneşti şi maghiare apreciază importanţa festivalului care promovează Bucovina, mai ales printre oamenii tineri ca exemplu de înţelegere şi de colaborare  prin respectarea şi păstrarea propriei identităţi culturale. Datorită iniţiatorilor şi organizatorilor, „Întâlnirile Bucovinene” au devenit un semnificativ eveniment cultural-educativ multinaţional. Dacă unii vorbesc despre acest ţinut ca despre o „Europă în miniatură”, îmi permit să parafrazez: „Întâlnirile Bucovinene” care se desfăşoară în diferite ţări sunt o „Bucovină în miniatură”.

Sunt sigur că a XXI-a ediţie a „Întâlnirilor Bucovinene” va face posibilă în continuare menţinerea legăturilor spirituale şi de partenerait şi va contribui la închegarea altor prietenii între oameni.

Trad. C. Geambaşu
Introducere la Catalogul Festivalului Folcloric
Internaţional „Întâlniri Bucovinene”

****************************************************

Au început pregătirile preliminare pentru Festivalul „Întâlniri Bucovinene”, deşi mai sunt câteva luni până la prima lui etapă.

În perioada 21-24 ianuarie 2010, în Slovacia, la Turcianske Teplice s-au întâlnit delegaţiile celor 5 ţări organizatoare pentru a stabili detaliile organizării celei de a XXI-a ediţii a Festivalului Folcloric Internaţional „Întâlniri Bucovinene” şi pentru semnarea protocolului de organizare. Vineri, 22 ianuarie a avut loc o întâlnire de lucru la care s-a discutat regulamentul festivalului şi s-a stabilit, prin convenţii, numărul de participanţi la fiecare etapă. Sâmbătă, 23 ianuarie a fost semnat protocolul de organizare a „Întâlnirilor Bucovinene” de către: Ryszard Sikora – primarul oraşului Jastrowie pentru Polonia, Gabriel Constantin Şerban – primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc pentru România, Potápi Árpád János – preşedintele uniunii secuilor bucovineni din Bonihád pentru Ungaria, Michał Sygut – primarul oraşului Turcianske Teplice pentru Slovacia şi Inna Onaţka – viceprimarul oraşului Cernăuţi pentru Ucraina. În încheiere, delegaţiile participante au avut ocazia să admire formaţia „Slnovrat” din localitate care a prezentat un bogat program de cântece, dansuri şi obiceiuri populare slovace.

****************************************************

În zilele de 18 şi 19 februarie, Zbigniew Kowalski – iniţiatorul şi directorul Festivalului „Întâlniri Bucovinene” – a sosit în jud. Suceava pentru a se întâlni cu orga-nizatorii şi a stabili detaliile de desfăşurare a festivalului. Dl. Kowalski a fost primit de dl. Gheorghe Flutur – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În timpul discuţiilşor, dl. Flutur l-a felicitat pe directorul Festivalului pentru iniţierea şi dezvoltarea ulterioară a acestei manifestări, propunând extinderea sferei de cuprindere (prezentarea bucătăriei specific bucovinene, expoziţie cu vânzare a produselor meşterilor populari, includerea acţiunii „Drumul lemnului”). La rândul său, dl. Kowalski s-a referit la faptul că în alte părţi, în cadrul festivalului, are loc un simpozion ştiinţific cu tematică bucovineană, lucru
acceptat de partea română. S-a propus invitarea unor bucovineni realizaţi în alte părţi ale lumii, pentru promovarea unui lobby.

Directorul festivalului s-a întâlnit apoi cu responsabilii culturali din judeţ: Vasile Ursachi – director general al Centrului Cultural „Bucovina” şi Călin Brătianu – şeful secţiei Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi cu Gabriel C. Şerban – primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, gazda celei de a doua etape a festivalului. Scopul întâlnirii a fost stabilirea formaţiilor din judeţ care vor participa la diverse etape ale festivalului. Ultima întâlnire a directorului festivalului a fost cea cu conducătorii formaţiilor din judeţ.

Cazimir Longher

Share.

Informujemy, iż Fundacja „Pomoc Polakom na Wschodzie” rozpoczyna realizację II etapu „Programu stypendialnego PLus – AKTYWNY STUDENT” adresowanego do osób polskiego pochodzenia studiujących za granicą.

Niniejszym, Fundacja rozpoczyna nabór wniosków stypendialnych na semestr jesienny roku akademickiego 2019/2020, który będzie trwał od 28 sierpnia do 15 październ ika 2019 r.

https://pol.org.pl/zloz-wniosek-o-stypendium/