A XIV-a ediţie a Zilelor Culturii Polone
Deschiderea festivă a Zilelor Culturii Polone a avut loc în ziua de 6 septembrie 2012, în sala „Ştefan cel Mare” de la Consiliul Judeţean Suceava. Stanislava Iachimovschi a urat bun venit oaspeţilor prezenţi, prezentând pe senatorul Marek Konopka, membru al Comisiei pentru Problemele Emigraţiei şi Legăturii cu Polonezii din Străinătate, delegaţia voievodatului Podkarpacie cu mareşalul Mirosław Karapyta în frunte, pe Halina Golębicka de la Secţia Promovării Comerţului şi Investiţiilor de pe lângă Ambasada R.P. din Bucureşti, delegaţia oraşului Zakopane cu viceprimarul Wojciech Solik precum şi pe reprezentanţii autorităţilor judeţului Suceava: Cătălin Nechifor – preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Harasim – subprefect şi primarul Ion Lungu. De asemenea, i-a urat bun venit lui Gheorghe Lazăr – inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean. În mod deosebit au fost salutaţi participanţii simpozionului ştiinţific din Polonia, Moldova, Ucraina şi România.
A luat apoi cuvântul preşedintele Uniunii Polonezilor din România – deputatul Ghervazen Longher care a mulţumit înalţilor reprezentanţi ai Senatului Poloniei şi Parlamentului României. Printre altele, a spus că la întâlnirea preşedinţilor, în timpul semnării tratatului de prietenie între Polonia şi România, preşedintele Poloniei a afirmat că Uniunea Polonezilor este un pod care uneşte ambele ţări.
Mareşalul Voievodatului Podkarpacie a vorbit despre relaţiile diplomatice polono-române de 90 de ani. Întotdeauna au fost prieteneşti. România a jucat un rol im-portant în timpul celui de al II-lea război mondial, au urmat apoi anii grei ai reconstrucţiei, dar astăzi calitatea de membru al Uniunii ne dă şanse de dezvoltare. Este important să ne sprijinim reciproc. A continuat apoi că doreşte să aprecieze pe deputatul Ghervazen Longher pentru organizarea Zilelor Culturii Polone. Urând dezbateri fructuoase în timpul simpozionului, a subliniat că, după partea oficială, va fi finalizat şi semnat acordul de colaborare între judeţul Suceava şi voievodatul Podkarpacie.
Mulţumind pentru invitaţie, senatorul Marek Konopka a transmis salutul Mareşalului Senatului Bogdan Borusewicz care a dorit să fie prezent la această întâlnire, dar numeroasele obligaţii nu i-au permis aceasta. A mulţumit guvernului României pentru sprijinirea minorităţilor naţionale; aceste iniţiative pot fi un model de urmat pentru alte ţări, deci şi pentru Polonia. Senatorul a afirmat că dezvoltarea activităţii Uniunii Polonezilor din România este meritul deputatului Longher, iar ultima investiţie finanţată de Senatul R.P. este construcţia Casei Polone din Soloneţu Nou. „Urând dezbateri fructuoase, vă invit în tot atât de frumoasa Polonie” – cu aceste cuvinte şi-a încheiat intervenţia senatorul Marek Konopka.
Scrisoarea către polonezi şi participanţii la dezbaterile din cadrul Zilelor Culturii Polone a Pre-şedintelui Republicii Polone Bronisław Komorowski a fost citită de Halina Golębicka de la Ambasada R.P. din Bucureşti. Preşedintele a apreciat diaspora poloneză care păstrează limba şi tradiţiile poloneze, că este angajată în viaţa socială a României. „Este un motiv de mândrie că preşedintele este şi deputat în Parlamentul României. Avem satisfacţia că se vorbeşte pozitiv despre Polonia. Astfel de opinii sunt motivante şi pentru polonezii care trăiesc dincolo de graniţele ţării. Zilele Culturii Polone ne apropie unii de alţii. Aici la Suceava se discută despre Europa pe care o construim împreună”. În încheierea scrisorii, Preşedintele Bronisław Komorowski a salutat toţi polonezii precum şi persoanele cu rădăcini poloneze, subliniind că pe mulţi dintre noi i-a cunoscut personal în timpul ultimei vizite în Bucureşti.
În numele prefectului a vorbit subprefectul Con-stantin Harasim care a subliniat că prezenta întâlnire duce la aprofundarea contactelor, iar încununarea lor va fi semnarea acordului de colaborare între Judeţul Suceava şi Voievodatul Podkarpacie. „Acest acord – a spus – nu are o dată concretă, el va fi realizat de urmaşii noştri”.
Primarul Sucevei Ion Lungu, după ce a salutat pe cei prezenţi, a afirmat că oraşul colaborează deja cu Sosnowiec, totuşi aşteaptă extinderea activităţii, căci ne interesează aceleaşi probleme administrative şi obţinerea de fonduri europene atât de necesare viitoarei dezvoltări a oraşului. Şi-a exprimat opinia că organizarea celei de a XIV-a ediţii a Zilelor Culturii Polone este o mare realizare a Uniunii Polonezilor.
Pe urmă a luat cuvântul Consulul General al Ucrainei Vasyl Boiechko care a spus că, în aceste zile, suntem mai aproape de minoritatea polonă. Consulatul colaborează cu polonezii şi îi invită la evenimentele culturale. Cu prilejul Zilei Eliberării Ucrainei a fost organizată expoziţia „Prietenia şi arta” la care au fost reprezentanţi pictori de diferite naţionalităţi, ceea ce dovedeşte că formăm o mică Europă unită.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cătălin Nechi-for a afirmat că aceasta este o zi istorică pentru oraşul Suceava. „Ne leagă nu doar Carpaţii, universităţile. Astăzi deschidem drumul colaborării nu doar eco-nomice, ci şi culturale şi turistice. Majoritatea românilor cunosc Varşovia, dar şi Przemyśl, oraş de frontieră. De aceea este atât de important proiectul construirii autostrăzii de la Rzeszów la Suceava şi mai departe la Bucureşti, este interesul nostru comun” – a încheiat vorbitorul.
Halina Golębicka de la Secţia Promovării Comerţului şi Investiţiilor de pe lângă Ambasada R.P. din Bucureşti a prezentat colaborarea în domeniul investiţiilor de capital între Polonia şi România. De la 1 ianuarie 2007, atât Polonia cât şi România şi-au deschis reciproc pieţele pentru patru facilităţi UE (libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului). Calitatea României de membru al Uniu-nii Europene încurajează dezvoltarea ulterioară şi con-tactele comerciale precum şi creşterea exportului. În ciuda crizei economice din 2011, atingerea unui nivel înalt al schimburilor comerciale, prezenţa expozanţilor, exportatorilor şi întreprinzătorilor polonezi cu firme în România dovedesc orientarea pozitivă a oamenilor de afaceri polonezi către această ţară. În România sunt înregistrate 558 de societăţi care au 4 mii de angajaţi.
După partea oficială a urmat semnarea acor-dului de colaborare între Judeţul Suceava şi Voievodatul Podkarpacie.
Dezbaterile din cadrul simpozionului, inti-tulate anul acesta „Legături istorice şi culturale po-lono-române”, au avut loc în sala de conferinţe a Mu-zeului de Ştiinţele Naturii. La fel ca în anii trecuţi, ele s-au desfăşurat în trei secţiuni: În lumea istoriei, În lumea culturii şi literaturii şi În lumea problematicii minorităţilor naţionale. Au fost prezentate 45 de refe-rate susţinute de oameni de ştiinţă de la 12 institute de învăţământ poloneze precum şi de la universităţile din Suceava, Iaşi, Bucureşti, Chişinău şi Doneţk. Tematica lucrărilor a fost foarte largă de la relaţiile polono-moldoveneşti din Evul Mediu şi până la relaţiile economice dintre Polonia şi România din ultimii ani. Câteva referate s-au bazat pe cercetări făcute în comunităţi poloneze din Bucovina. Au fost prezentate figuri ale unor eroi uitaţi de origine poloneză (gen. Henri Cihoski) sau ale unor „apostoli luminaţi” din Bucovina sec. XIX (Iraclie Gołębiowski-Porumbescu). Nu a lipsit literatura polonă (Stanisław Vincenz, Bruno Schulz, Andrzej Stasiuk, Czesław Miłosz). Toate refe-ratele au provocat vii şi interesante discuţii.
După încheierea dezbaterilor au urmat concluziile la care a participat consulul Paweł Bog-dziewicz. El a adresat cuvinte de mulţumire pentru munca depusă în organizarea acestui simpozion. „Noi vedem efectul final – a spus – dar în spatele lui stau cercetările, căutările şi o muncă uriaşă atât a par-ticipanţilor, cât şi a organizatorilor.. Am ajuns la o sesiune ştiinţifică concretă datorită unui grup de pasionaţi care vin aici în fiecare an. Spectrul lucrărilor este tot mai larg, deci putem spera că nu vor lipsi temele pentru viitoarele simpozioane”.
În intervenţiile lor, vorbitorii au subliniat că, de la an la an, se aprofundează tematica, nivelul fundamental al problemelor discutate este tot mai înalt şi sunt tot mai mulţi tineri referenţi. În jurul simpozionului, încet, se formează un centru propriu de cercetări ale relaţiilor polono-române. Rodul simpozionului este volumul de referate editat anual de Uniunea Polonezilor din România. El este izvorul şi contribuţia la numeroase cercetări ştiinţifice, nu doar ale relaţiilor polono-române, ci poate servi oamenilor de ştiinţă din alte ţări ale acestei regiuni, ca de ex. din Moldova sau Ucraina.
Cu o interesantă propunere a venit, în timpul concluziilor, col. Eugen Ichim – de realizare a unui dicţionar al personalităţilor române de origine poloneză. El însuşi şi-a oferit sprijinul în pregătirea de materiale privind domeniul militar.
După concluziile simpozionului, au fost prezentate noutăţile editoriale dedicate relaţiilor polono-române. Între acestea s-a aflat cartea Agnieszkăi Kastory „Navigaţia dunăreană în politica internaţională a sec. XX”. „Din cauza importanţei sale Dunărea este obiectul politicii internaţionale nu doar a ţărilor riverane, ci şi a celor care, neavând acces la ea, vroiau să profite de apele ei ca un convenabil drum pe apă. În referat se abordează probleme legate de internaţionalizarea Dunării, de diverse concepţii privind navigaţia liberă pe râu, de înfiinţarea comisiilor fluviale. S-au prezentat conflictele în jurul controlului navigaţiei dunărene” – cum este scris în introducere. În anul 1953, preşedintele Austriei Theodor Korner a rostit remarcabilele cuvinte: „Dacă există ape care merită numele de râu european, atunci cu siguranţă acesta este Dunărea”.
Au fost prezentate şi cărţile lui Daniel Hrenciuc „Cu ochii la răsărit: relaţiile româno-polone în perioada interbelică” şi a Helenei Krasowska „Minoritatea polonă din Ucraina de sud-est”.
Cu mare interes a fost primită cartea col. Eugen Ichim intitulată „Generalul Leonard Mociulschi. Emblemă a Vânătorilor de Munte”. Iar în anul 2011, la Editura Universităţii Jagiellone a apărut cartea lui Kazimierz Jurczak „Dilemele schimbării. Scriitori români ai sec. XIX”. Următoarea carte prezentată a fost „Ţară tristă plină de umor. Istoria României după anul 1989” – autori Adam Burakowski şi Marius Stan.
De asemenea a fost prezentat „Dicţionarul polono-român, româno-polon” – autori Tomasz Klim-kowski, Justyna Teodorowicz şi Emilia Ivancu care a apărut în anul 2012 la Editura Nowela din Poznań. El cuprinde 35 de mii de cuvinte şi, din păcate, poate fi procurat doar în Polonia.
Ca în fiecare an, materialele simpozionului anterior au fost cuprinse în volumul „Lumea relaţiilor polono-române” care a fost prezentat în timpul întâlnirii.
A doua zi a simpozionului s-a încheiat cu concertul Capelei Pieczarki din Podhale care a inter-pretat cântece munteneşti în stil folk.
Ziua de 8 septembrie, sărbătoarea Naşterii Preasfintei Fecioare Maria, participanţii la Zilele Culturii Polone au petrecut-o la Sărbătoarea Roadelor (Dożynki) în Soloneţu Nou. La intrarea în sat oaspeţii au fost întâmpinaţi de călăreţi care i-au însoţit până la biserică. Sărbătoarea Roadelor a început cu o Sf. Liturghie solemnă în semn de mulţumire pentru roadele acestui an. Ea a fost celebrată de pr. Ireneusz Senkło asistat de preoţi din decanatul de Bucovina şi preoţi din Polonia. Omilia a rostit-o pr. Alfons Zielonka, omilie bazată pe „Psalmul despre pâine” a lui Tadeusz Nowak. Pâinea este simbolul vieţii, al recoltei şi mărinimiei lui Dumnezeu, ea joacă un rol important în multe culturi: sacrale, dar şi laice. În cultura creştină sub forma bucăţii de pâine simbolizează trupul lui Cristos. Este legătura dintre Dumnezeu şi oameni. Sub forma pâinii coapte este înmânată gospodarului la tradiţionala sărbătoare populară anuală – dożynki.
La procesiunea darurilor, reprezentanţii Aso-ciaţiilor Polonezilor din toată România au adus la altar roadele acestui an. La Sf. Liturghie au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marek Szczygieł, consulul Paweł Bogdziewicz, oaspeţi din Polonia precum şi re-prezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale.
După liturghie toţi s-au îndreptat către terenul de sport al Şcolii Generale „Henryk Sienkiewicz” unde au fost amplasate standuri pentru fiecare Asociaţie. Produsele lor au fost prezentate de către polonezii din Bucovina precum şi din Bucureşti, Iaşi şi Constanţa, dar şi de către oaspeţii din Zakopane şi Podkarpacie. După alocuţiunile oficiale au urmat evoluţiile ansamblurilor folclorice locale – „Sołonczanka” din Soloneţu Nou şi „Mała Pojana” din Poiana Micului.
Ca în alţi ani, ne-au fost oaspeţi polonezii bucovineni din Złotnik, membrii ansamblului „Dolina Nowego Sołońca” conduşi de instructorul Wiktor Bryjak. Au dansat împreună cu tinerii din ansamblul „Sołonczanka”, acompaniaţi de orchestra din Złotnik.
Concertul orchestrei Pieczarki a încheiat partea artistică a Sărbătorii Roadelor.
Trad. St. Iachimovschi
Deschiderea festivă a Zilelor Culturii Polone a avut loc în ziua de 6 septembrie 2012, în sala „Ştefan cel Mare” de la Consiliul Judeţean Suceava. Stanislava Iachimovschi a urat bun venit oaspeţilor prezenţi, prezentând pe senatorul Marek Konopka, membru al Comisiei pentru Problemele Emigraţiei şi Legăturii cu Polonezii din Străinătate, delegaţia voievodatului Podkarpacie cu mareşalul Mirosław Karapyta în frunte, pe Halina Golębicka de la Secţia Promovării Comerţului şi Investiţiilor de pe lângă Ambasada R.P. din Bucureşti, delegaţia oraşului Zakopane cu viceprimarul Wojciech Solik precum şi pe reprezentanţii autorităţilor judeţului Suceava: Cătălin Nechifor – preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Harasim – subprefect şi primarul Ion Lungu. De asemenea, i-a urat bun venit lui Gheorghe Lazăr – inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean. În mod deosebit au fost salutaţi participanţii simpozionului ştiinţific din Polonia, Moldova, Ucraina şi România.
A luat apoi cuvântul preşedintele Uniunii Polonezilor din România – deputatul Ghervazen Longher care a mulţumit înalţilor reprezentanţi ai Senatului Poloniei şi Parlamentului României. Printre altele, a spus că la întâlnirea preşedinţilor, în timpul semnării tratatului de prietenie între Polonia şi România, preşedintele Poloniei a afirmat că Uniunea Polonezilor este un pod care uneşte ambele ţări.
Mareşalul Voievodatului Podkarpacie a vorbit despre relaţiile diplomatice polono-române de 90 de ani. Întotdeauna au fost prieteneşti. România a jucat un rol im-portant în timpul celui de al II-lea război mondial, au urmat apoi anii grei ai reconstrucţiei, dar astăzi calitatea de membru al Uniunii ne dă şanse de dezvoltare. Este important să ne sprijinim reciproc. A continuat apoi că doreşte să aprecieze pe deputatul Ghervazen Longher pentru organizarea Zilelor Culturii Polone. Urând dezbateri fructuoase în timpul simpozionului, a subliniat că, după partea oficială, va fi finalizat şi semnat acordul de colaborare între judeţul Suceava şi voievodatul Podkarpacie.
Mulţumind pentru invitaţie, senatorul Marek Konopka a transmis salutul Mareşalului Senatului Bogdan Borusewicz care a dorit să fie prezent la această întâlnire, dar numeroasele obligaţii nu i-au permis aceasta. A mulţumit guvernului României pentru sprijinirea minorităţilor naţionale; aceste iniţiative pot fi un model de urmat pentru alte ţări, deci şi pentru Polonia. Senatorul a afirmat că dezvoltarea activităţii Uniunii Polonezilor din România este meritul deputatului Longher, iar ultima investiţie finanţată de Senatul R.P. este construcţia Casei Polone din Soloneţu Nou. „Urând dezbateri fructuoase, vă invit în tot atât de frumoasa Polonie” – cu aceste cuvinte şi-a încheiat intervenţia senatorul Marek Konopka.
Scrisoarea către polonezi şi participanţii la dezbaterile din cadrul Zilelor Culturii Polone a Pre-şedintelui Republicii Polone Bronisław Komorowski a fost citită de Halina Golębicka de la Ambasada R.P. din Bucureşti. Preşedintele a apreciat diaspora poloneză care păstrează limba şi tradiţiile poloneze, că este angajată în viaţa socială a României. „Este un motiv de mândrie că preşedintele este şi deputat în Parlamentul României. Avem satisfacţia că se vorbeşte pozitiv despre Polonia. Astfel de opinii sunt motivante şi pentru polonezii care trăiesc dincolo de graniţele ţării. Zilele Culturii Polone ne apropie unii de alţii. Aici la Suceava se discută despre Europa pe care o construim împreună”. În încheierea scrisorii, Preşedintele Bronisław Komorowski a salutat toţi polonezii precum şi persoanele cu rădăcini poloneze, subliniind că pe mulţi dintre noi i-a cunoscut personal în timpul ultimei vizite în Bucureşti.
În numele prefectului a vorbit subprefectul Con-stantin Harasim care a subliniat că prezenta întâlnire duce la aprofundarea contactelor, iar încununarea lor va fi semnarea acordului de colaborare între Judeţul Suceava şi Voievodatul Podkarpacie. „Acest acord – a spus – nu are o dată concretă, el va fi realizat de urmaşii noştri”.
Primarul Sucevei Ion Lungu, după ce a salutat pe cei prezenţi, a afirmat că oraşul colaborează deja cu Sosnowiec, totuşi aşteaptă extinderea activităţii, căci ne interesează aceleaşi probleme administrative şi obţinerea de fonduri europene atât de necesare viitoarei dezvoltări a oraşului. Şi-a exprimat opinia că organizarea celei de a XIV-a ediţii a Zilelor Culturii Polone este o mare realizare a Uniunii Polonezilor.
Pe urmă a luat cuvântul Consulul General al Ucrainei Vasyl Boiechko care a spus că, în aceste zile, suntem mai aproape de minoritatea polonă. Consulatul colaborează cu polonezii şi îi invită la evenimentele culturale. Cu prilejul Zilei Eliberării Ucrainei a fost organizată expoziţia „Prietenia şi arta” la care au fost reprezentanţi pictori de diferite naţionalităţi, ceea ce dovedeşte că formăm o mică Europă unită.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cătălin Nechi-for a afirmat că aceasta este o zi istorică pentru oraşul Suceava. „Ne leagă nu doar Carpaţii, universităţile. Astăzi deschidem drumul colaborării nu doar eco-nomice, ci şi culturale şi turistice. Majoritatea românilor cunosc Varşovia, dar şi Przemyśl, oraş de frontieră. De aceea este atât de important proiectul construirii autostrăzii de la Rzeszów la Suceava şi mai departe la Bucureşti, este interesul nostru comun” – a încheiat vorbitorul.
Halina Golębicka de la Secţia Promovării Comerţului şi Investiţiilor de pe lângă Ambasada R.P. din Bucureşti a prezentat colaborarea în domeniul investiţiilor de capital între Polonia şi România. De la 1 ianuarie 2007, atât Polonia cât şi România şi-au deschis reciproc pieţele pentru patru facilităţi UE (libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului). Calitatea României de membru al Uniu-nii Europene încurajează dezvoltarea ulterioară şi con-tactele comerciale precum şi creşterea exportului. În ciuda crizei economice din 2011, atingerea unui nivel înalt al schimburilor comerciale, prezenţa expozanţilor, exportatorilor şi întreprinzătorilor polonezi cu firme în România dovedesc orientarea pozitivă a oamenilor de afaceri polonezi către această ţară. În România sunt înregistrate 558 de societăţi care au 4 mii de angajaţi.
După partea oficială a urmat semnarea acordului de colaborare între Judeţul Suceava şi Voievodatul Podkarpacie.
Dezbaterile din cadrul simpozionului, inti-tulate anul acesta „Legături istorice şi culturale po-lono-române”, au avut loc în sala de conferinţe a Mu-zeului de Ştiinţele Naturii. La fel ca în anii trecuţi, ele s-au desfăşurat în trei secţiuni: În lumea istoriei, În lumea culturii şi literaturii şi În lumea problematicii minorităţilor naţionale. Au fost prezentate 45 de refe-rate susţinute de oameni de ştiinţă de la 12 institute de învăţământ poloneze precum şi de la universităţile din Suceava, Iaşi, Bucureşti, Chişinău şi Doneţk. Tematica lucrărilor a fost foarte largă de la relaţiile polono-moldoveneşti din Evul Mediu şi până la relaţiile economice dintre Polonia şi România din ultimii ani. Câteva referate s-au bazat pe cercetări făcute în comunităţi poloneze din Bucovina. Au fost prezentate figuri ale unor eroi uitaţi de origine poloneză (gen. Henri Cihoski) sau ale unor „apostoli luminaţi” din Bucovina sec. XIX (Iraclie Gołębiowski-Porumbescu). Nu a lipsit literatura polonă (Stanisław Vincenz, Bruno Schulz, Andrzej Stasiuk, Czesław Miłosz). Toate refe-ratele au provocat vii şi interesante discuţii.
După încheierea dezbaterilor au urmat concluziile la care a participat consulul Paweł Bog-dziewicz. El a adresat cuvinte de mulţumire pentru munca depusă în organizarea acestui simpozion. „Noi vedem efectul final – a spus – dar în spatele lui stau cercetările, căutările şi o muncă uriaşă atât a par-ticipanţilor, cât şi a organizatorilor.. Am ajuns la o sesiune ştiinţifică concretă datorită unui grup de pasionaţi care vin aici în fiecare an. Spectrul lucrărilor este tot mai larg, deci putem spera că nu vor lipsi temele pentru viitoarele simpozioane”.
În intervenţiile lor, vorbitorii au subliniat că, de la an la an, se aprofundează tematica, nivelul fundamental al problemelor discutate este tot mai înalt şi sunt tot mai mulţi tineri referenţi. În jurul simpozionului, încet, se formează un centru propriu de cercetări ale relaţiilor polono-române. Rodul simpozionului este volumul de referate editat anual de Uniunea Polonezilor din România. El este izvorul şi contribuţia la numeroase cercetări ştiinţifice, nu doar ale relaţiilor polono-române, ci poate servi oamenilor de ştiinţă din alte ţări ale acestei regiuni, ca de ex. din Moldova sau Ucraina.
Cu o interesantă propunere a venit, în timpul concluziilor, col. Eugen Ichim – de realizare a unui dicţionar al personalităţilor române de origine poloneză. El însuşi şi-a oferit sprijinul în pregătirea de materiale privind domeniul militar.
După concluziile simpozionului, au fost prezentate noutăţile editoriale dedicate relaţiilor polono-române. Între acestea s-a aflat cartea Agnieszkăi Kastory „Navigaţia dunăreană în politica internaţională a sec. XX”. „Din cauza importanţei sale Dunărea este obiectul politicii internaţionale nu doar a ţărilor riverane, ci şi a celor care, neavând acces la ea, vroiau să profite de apele ei ca un convenabil drum pe apă. În referat se abordează probleme legate de internaţionalizarea Dunării, de diverse concepţii privind navigaţia liberă pe râu, de înfiinţarea comisiilor fluviale. S-au prezentat conflictele în jurul controlului navigaţiei dunărene” – cum este scris în introducere. În anul 1953, preşedintele Austriei Theodor Korner a rostit remarcabilele cuvinte: „Dacă există ape care merită numele de râu european, atunci cu siguranţă acesta este Dunărea”.
Au fost prezentate şi cărţile lui Daniel Hrenciuc „Cu ochii la răsărit: relaţiile româno-polone în perioada interbelică” şi a Helenei Krasowska „Minoritatea polonă din Ucraina de sud-est”.
Cu mare interes a fost primită cartea col. Eugen Ichim intitulată „Generalul Leonard Mociulschi. Emblemă a Vânătorilor de Munte”. Iar în anul 2011, la Editura Universităţii Jagiellone a apărut cartea lui Kazimierz Jurczak „Dilemele schimbării. Scriitori români ai sec. XIX”. Următoarea carte prezentată a fost „Ţară tristă plină de umor. Istoria României după anul 1989” – autori Adam Burakowski şi Marius Stan.
De asemenea a fost prezentat „Dicţionarul polono-român, româno-polon” – autori Tomasz Klim-kowski, Justyna Teodorowicz şi Emilia Ivancu care a apărut în anul 2012 la Editura Nowela din Poznań. El cuprinde 35 de mii de cuvinte şi, din păcate, poate fi procurat doar în Polonia.
Ca în fiecare an, materialele simpozionului anterior au fost cuprinse în volumul „Lumea relaţiilor polono-române” care a fost prezentat în timpul întâlnirii.
A doua zi a simpozionului s-a încheiat cu concertul Capelei Pieczarki din Podhale care a inter-pretat cântece munteneşti în stil folk.
Ziua de 8 septembrie, sărbătoarea Naşterii Preasfintei Fecioare Maria, participanţii la Zilele Culturii Polone au petrecut-o la Sărbătoarea Roadelor (Dożynki) în Soloneţu Nou. La intrarea în sat oaspeţii au fost întâmpinaţi de călăreţi care i-au însoţit până la biserică. Sărbătoarea Roadelor a început cu o Sf. Liturghie solemnă în semn de mulţumire pentru roadele acestui an. Ea a fost celebrată de pr. Ireneusz Senkło asistat de preoţi din decanatul de Bucovina şi preoţi din Polonia. Omilia a rostit-o pr. Alfons Zielonka, omilie bazată pe „Psalmul despre pâine” a lui Tadeusz Nowak. Pâinea este simbolul vieţii, al recoltei şi mărinimiei lui Dumnezeu, ea joacă un rol important în multe culturi: sacrale, dar şi laice. În cultura creştină sub forma bucăţii de pâine simbolizează trupul lui Cristos. Este legătura dintre Dumnezeu şi oameni. Sub forma pâinii coapte este înmânată gospodarului la tradiţionala sărbătoare populară anuală – dożynki.
La procesiunea darurilor, reprezentanţii Aso-ciaţiilor Polonezilor din toată România au adus la altar roadele acestui an. La Sf. Liturghie au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marek Szczygieł, consulul Paweł Bogdziewicz, oaspeţi din Polonia precum şi re-prezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale.
După liturghie toţi s-au îndreptat către terenul de sport al Şcolii Generale „Henryk Sienkiewicz” unde au fost amplasate standuri pentru fiecare Asociaţie. Produsele lor au fost prezentate de către polonezii din Bucovina precum şi din Bucureşti, Iaşi şi Constanţa, dar şi de către oaspeţii din Zakopane şi Podkarpacie. După alocuţiunile oficiale au urmat evoluţiile ansamblurilor folclorice locale – „Sołonczanka” din Soloneţu Nou şi „Mała Pojana” din Poiana Micului.
Ca în alţi ani, ne-au fost oaspeţi polonezii bucovineni din Złotnik, membrii ansamblului „Dolina Nowego Sołońca” conduşi de instructorul Wiktor Bryjak. Au dansat împreună cu tinerii din ansamblul „Sołonczanka”, acompaniaţi de orchestra din Złotnik.
Concertul orchestrei Pieczarki a încheiat partea artistică a Sărbătorii Roadelor.
Trad. St. Iachimovschi
