Originalitatea fiecărei etnii se caracterizează prin potențialul creator, care își găsește expresia în cultura materială și spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meșteșugurile populare.
Credem că e posibilă conceperea și punerea în mișcare a unui adevărat program de educare a tinerei generații în spiritul descoperirii și păstrării tradițiilor. Drumul ar putea fi anevoios, uneori cu pași nesiguri, alteori cu „bătălii” purtate împotriva neîncrederii celor din jur, dar cu o speranță și încredere nemărginită. Purtați de aceste gânduri am inițiat un proiect care s-a desfășurat în perioada 17-18 și 24-26 octombrie a.c., întitulat „Ateliere meșteșugărești multietnice”, finanțat de Guvernul României prin Departamentul pentru Relații Interetnice. Reprezentanții a patru etnii din județul Suceava, polonezi, ucraineni, ruși-lipoveni și germani, au participat la o acțiune comună prin care se dorește cunoașterea și promovarea meșteșugurilor tradiționale specifice fiecărei comunități în parte.
Prima zi a proiectului s-a desfășurat la comunitatea ucraineană din Paltinu. Aici, am vizitat muzeul comunității, sediul și școala din localitate care ne-au fost prezentate de președintele Uniunii Ucrainenilor din România – Filiala Suceava, domnul Ilie Sauciuc. Doamnele de etnie ucraineană, experte în încondeierea ouălor ne-au învățat la propriu din tainele acestei arte iar tinerii au fost foarte încântați de operele obținute în urma inițierii. La Ciumârna am întâlnit un alt meșter popular ucrainean specializat pe pictura pe piatră. Am rămas surprinși de talentul și îndemânarea lui.
Următoarea zi am petrecut-o în comunitatea rușilor lipoveni din localitatea Lipoveni. Aici pictorul Ion Maloș ne-a prezentat din istoria comunității și ne-a învățat cum sa pictăm folosind simbolistica rus-lipoveana. Copiii au fost foarte încântați că au putut încerca să picteze icoane și să folosească alfabetul slavon. Tematica a fost una liberă, fiecare copil putând alege ceea ce vrea să picteze. Așa cum a precizat și domnul pictor, pictura este singura disciplină la care este permis copiatul.
Ziua a treia a proiectului s-a desfășurat la comunitatea poloneză din Solonețu Nou. Ana Zielonka și Ana Stascovian ne-au împărtășit din tainele brodatului, care este utilizat de polonezi la confecționarea produselor de port și de uz casnic. Astfel copiii celor patru etnii și-au confecționat primele batistuțe brodate.
A patra zi a proiectului s-a desfășurat la comunitatea germană din Suceava. Aici împreună cu dna Magda Gheorghiu cu toții am învățat cum să confecționăm bijuterii din plastilină fimo. După ce le-am modelat, fiecare cu preferințele lui le-am introdus în cuptor pentru a se întări. Copiii s-au arătat foarte interesați de această activitate, fiecare confecționând cu multă dragoste bijuterii pentru mamele, bunicile și surioarele lor.
Proiectul s-a încheiat luni 26 octombrie a.c. cu un seminar la sediul Uniunii Polonezilor din România la care au participat reprezentanții celor patru etnii participante la proiect. În cadrul întâlnirii cei prezenți au discutat despre beneficiile acestui tip de proiecte și și-au exprimat dorința și entuziasmul de a organiza și alte astfel de proiecte comune. Tot în această zi s-a făcut și o expoziție cu toate creațiile pe care copiii le-au făcut în fiecare comunitate în parte.
Din partea Departamentului pentru Relații Interetnice a participat doamna Alina Barbînță, care ne-a fost alături pe tot parcursul programului.
Prin aceste activități se urmărește sensibilizarea publicului în ceea ce privește valorificarea meșteșugurilor etnice, identificarea meșteșugurilor și confecționarea lor, obiecte hand made pe cale de dispariție datorită lipsei de interes a tinerilor de a se implica mai mult și valora patrimoniul cultural al unei etnii. Aceste meșteșuguri pot duce la o cunoaștere mai bună între etnii precum și valorificarea bunurilor finite obținute în urma atelierelor meșteșugărești. Prin activitățile desfășurate în atelierele meșteșugărești, tinerii vor ajunge la înțelegerea, cunoașterea importanței transmiterii entității culturale, la păstrarea și conservarea acesteia dar și cultivarea si valorizarea bagajului cultural pe care îl au etniile ce trăiesc alături de români. Pe lângă toate acestea vor învăța lucruri noi, vor cunoaște comunități etnice noi și de asemenea vor învăța să confecționeze diferite obiecte reprezentative fiecărei comunități în parte.
Suntem convinşi că meşteşugul şi arta populară a etniilor vor supravieţui asemeni „focului viu” al eternei creaţii etnice şi vor reprezenta, în permanenţă, marca noastră de identitate în conceptul cultural național. Însă şi de noi depinde dacă meșteșugul și arta populară vor supraviețui veacului în care trăim, la adăpost de kitsch-ul nimicitor. Salvaţi-le, păstraţi şi iubiţi ca nişte eroi la care ţinem din tot sufletul nostru!
Alina Spaine
