Semitabăra artistică – Poiana Micului 2009

Vacanţă, vacanţă şi sfârşit de vacanţă. Încă de la începutul lunii iunie, copiii, tinerii şi chiar profesorii au aşteptat cu nerăbdare vacanţa de anul acesta. Vara este timpul mult dorit, gata cu culcatul devreme şi sculatul de dimineaţă, e timpul pentru idilă şi odihnă.

 

Copiii, în funcţie de unde locuiesc şi, adeseori de posibilităţile financiare ale părinţilor, îşi petrec vacanţa diferit – unii pleacă departe pe ţărmul mării cu nisipul plajelor, în munţi, alţii îşi petrec timpul jucându-se cu cei de aceeaşi vârstă acolo unde locuiesc, iar alţii îşi ajută părinţii la munca câmpului.

Vacanţa este o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea copiilor şi a relaţiilor cu ei. Ea poate să aibă o deosebită valoare şi de aceea trebuie profitat cât mai mult. Vacanţa înseamnă o excelentă ocazie de a face noi cunoştinţe. Atât adulţii cât şi copiii cunosc persoane noi. În timpul discuţiilor sau jocurilor stabilim relaţii interpersonale. În timpul unor astfel de întâlniri, la copil se dezvoltă sfera abilităţilor sociale care, în viaţa de mai târziu, se dovedesc foarte folositoare.

Venind în întâmpinarea nevoilor copiilor, Uniunea Polonezilor din România şi Filiala Asociaţiei „Wspólnota Polska” din Podlasie au organizat, pentru a noua oară, o tabără artistică pentru copii. Prima tabără s-a desfăşurat în 2001, în Soloneţu Nou, la ea luând parte copii din diferite localităţi, următorii ani în Păltinoasa, în anii 2006 şi 2007 din nou la Soloneţu Nou ca semitabără pentru copiii din localitate, în aceeaşi formă pentru a doua oară, s-a desfăşurat în luna iulie, în Poiana Micului.
Încă de la început, scopul principal al întâlnirilor de vacanţă este, în afară de jocurile în comun, focuri de tabără şi excursii, atelierele teatrale şi de artă plastică conduse de instructori. În acest an, copiii au lucrat şi s-au distrat, nu pentru prima oară, cu Mariusz Orzełek, Władysław Kubień, Agnieszka Glinska şi Urszula Namiotko, sub supravegherea lor participanţii au relaţionat cu sunetul, mişcarea şi cuvântul. Activităţile s-au desfă-şurat de două ori pe zi şi le-au permis copiilor să-şi dezvolte imaginaţia, să înveţe ce înseamnă jocul actoricesc, să cunoască noi tehnici plastice, dar mai ales să petreacă într-o plăcută atmosferă. Fiecare zi a fost altfel şi s-a concentrat pe o singură temă, în aşa fel încât copiii, prin joc, să se pregătească pentru spectacolul final. În acest an, participanţii s-au prezentat în faţa publicului – părinţi şi bunici, care în ciuda orei târzii, au venit la Casa Polonă. La sfârşit, toţi copiii au primit cadouri şi asigurarea că peste un an ne vom întâlni.