Puțin mai devreme decât în anii precedenți, în zilele de 29-31 august, au avut loc Zilele Culturii Polone din acest an – cea mai mare acțiune organizată de Uniunea Polonezilor din România de peste 20 de ani, în cadrul cărora au loc simpozionul internațional, evenimente culturale și Sărbătoarea Roadelor.
Zilele Culturii Polone au fost deschise, în mod tradițional la Muzeul Bucovinei, de președintele Uniunii Polonezilor din România Ghervazen Longher, începând cu întâmpinarea oaspeților. Au fost citite apoi scrisorile de la Cancelaria Președintelui R.P., Andrzej Duda și de la mareșalul Senatului R.P. Stanisław Karczewski. De asemenea, organizatorii au primit scrisori trimise cu acest prilej de la vicemareșalul Seimului R.P. și președintele Grupului Parlamentar Polono-Român, Małgorzata Gosiewska, președinta Comisiei de Legătură cu Polonezii din Străinătate din cadrul Seimului, Lidia Burzyńska, directorul adjunct al Departamentului de Diplomație Publică și Culturală al Ministerului Afacerilor Externe, Marek Szczepanowski și preşedintele Comisiei de Colaborare cu Polonezii și Diaspora Poloneză din Străinătate a Consiliului Voievodatului Małopolska, Jerzy Fedorowicz.
La deschidere au luat cuvântul: reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al R.P., ministrul consilier Iwona Frączek de la Departamentul de Colaborare cu Diaspora Poloneză și Polonezii din Străinătate (DWPPG), care a dat citire scrisorii directorului DWPPG Iwona Kozłowska, Consulul R.P. la București care a dat citire scrisorii ES ambasadorul R.P. la București, Marcin Wilczek, directorul Institutului Polonez din București, Agnieszka Skieterska, comandantul schimbului V al Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova, mr. Jacek Ćwięka, secretarul de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, Amet Aledin, prefectul județului Suceava, Mirela Elena Adomnicăi, vicepreședintele Consiliului Județean, Marin Gheorghe Niță, precum și viceprimarul orașului Suceava, Lucian Harșovschi. Oaspetele ediției din acest an a Zilelor Culturii Polone a fost de asemenea delegația compatrioților noștri din Ucraina împreună cu Władysław Strutyński – președinte al Societății de Cultură Polonă „Adam Mickiewicz” din Cernăuți.
Imediat după partea oficială am ținut un moment de reculegere pentru prietenii noștri: George Ostafi de la Muzeul Bucovinei din Suceava, Aleksander Semlak din Cracovia, precum și Artur Grzybowski din Wieliczka – care au fost legați mulți ani de întâlnirile anuale organizate la Suceava, care din păcate ne-au părăsit pentru totdeauna.
Deschiderea simpozionului a fost precedată de expoziția „Luptă și suferință. Polonezii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, pregătită de Muzeul celui de-Al Doilea Război Mondial din Gdańsk în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe al R.P. a cărei versiune românească îmbogățită cu informații referitoare la istoria comună a Poloniei și României din timpul războiului a fost pregătită de Institutul Polonez din București. Deoarece aniversarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial din acest an este și aniversarea exilului polonez în România.
Simpozionul din acest an a fost intitulat „Despre relațiile polono-române de-a lungul secolelor în anul centenarului stabilirii relațiilor diplomatice”. Se împlinesc în acest an 100 de ani de când în iunie 1919 Aleksander Skrzyński a devenit trimisul polonez la București, iar Alexandru Florescu în august, în același an, a devenit reprezentant diplomatic al României la Varșovia. În timpul celor două zile de dezbateri s-au prezentat 46 de referate în trei secțiuni: „În lumea istoriei”, „În lumea culturii și literaturii”, precum și „În lumea problematicii bucovinene”. În mod tradițional, simpozionul s-a caracterizat printr-o diversitate tematică deosebită. Au fost discutate foarte multe aspecte ale legăturilor istorice polono-române în cele mai diverse manifestări și perioade, începând de la cele mai vechi relații polono-moldave, din perioada interbelică când a avut loc intensă colaborarea polono-română, probleme din timpul celor două războaie, câteva legate de aniversarea izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial și a refugiului polonez în România. De asemenea, celelalte două secțiuni s-au prezentat extraordinar de interesant și divers. Fiecare panel în parte a fost încheiat de discuții, iar simpozionul a fost încheiat cu concluziile realizate de prof. Krzysztof Nowak și lansarea de cărți legate de Polonia și România care au apărut în ultimul an în ambele țări.
Prof. Constantin Geambașu – un remarcabil traducător al literaturii polone a prezentat antologii ale poeziei polone care au apărut în traducerea sa în ultimul an: „În căutarea luminii” de Adam Zagajewski, „O cameră mai mare decât pâinea” de Julian Kornhauser și „Pentru cine tac clopotele” de Krzysztof Karasek. În schimb, Vasile Moga a povestit despre traducerea operei clasice poloneze – „Iridion” de Zygmunt Krasiński. Prof. Krzysztof Nowak a prezentat: „Wizyty szefów państw w ramach wzajemnych stosunków Polski i Rumunii w dwudziestoleciu międzywojennym” (Vizitele șefilor de stat în cadrul relațiilor reciproce dintre Polonia și România în perioada interbelică) de Henryk Walczak, o carte bilingvă editată în Chișinău „Podróż do minionego świata. Wspomnienia Polaka z Besarabii. O călătorie în lumea de odinioară. Aminitirile unui polonez din Basarabia” de Tadeusz Gaydamowicz și o culegere polono-română sub redacția prof. Krzysztof Nowak și a prof. Florin Anghel, editată în 2018 de Institutul Cultural Român din Varșovia în colaborare cu Institutul Polonez din București – „Odrodzenie Polski i Zjednoczenie Rumunii. W stulecie nawiązania polsko-rumuńskich stosunków dyplomatycznych. Renașterea Poloniei și Unirea României. Despre centenarul stabilirii relațiilor diplomatice polono-române”. În schimb, prof. Aleksander Smoliński în calitate de redactor a prezentat o lucrare colectivă intitulată „Mało znana I wojna światowa. Studia i szkice z dziejów Wielkiej Wojny na froncie wschodnim oraz rumuńskim, na Morzu Śródziemnym i na Dalekim Wschodzie” („Primul Război Mondial puțin cunoscut. Studii și schițe din istoria marelui război pe frontul de est și românesc, pe Marea Mediterană și în Orientul Îndepărtat”).
O publicație extrem de importantă au prezentat împreună prof. Helena Krasowska, dr. Magdalena Pokrzyńska și prof. Lech Aleksy Suchomłynow. Cartea a căror autori sunt, intitulată „Mărturia patrimoniului pe cale de dispariție. Limba polonă în Bucovina: România – Ucraina”, editată în 2018 de Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Științe este primul studiu referitor la graiul polonezilor care locuiesc atât în Bucovina românească, precum și în cea ucraineană. Magdalena Pokrzyńska a mai prezentat și „Słownik gwary bukowińskiej z lubuskiej Brzeźnicy i jej okolic” (Dicționarul graiului bucovinean din satul Brzeźnica din regiunea Lubuskie și împrejurimile sale) de Jadwiga Parecka – inițiatoarea ansamblului „Watra”, autoarea multor lucrări referitoare la istoria și datinile muntenilor din Czadca care s-au stabilit după Al Doilea Război Mondial în regiunea Lubuskie.
De asemenea, și-au prezentat cărțile reprezentanții diasporei polone din România, din București: Danuta Roman – o culegere de eseuri „Ogród polskiej pamięci. Grădina memoriei poloneze”, Bogdan Polipciuc – un volum de versuri „Owoce korzeni. Fructele rădăcinilor” și traducerea în limba română „Scrisorilor din călătoria în America” de Henryk Sienkiewicz, precum și Gabriel Klimowicz romanul său „Nunta”.
În timpul lansării cărților a fost prezentat, de asemenea, „Marele dicționar polon-român” ai cărui autori sunt Ion Robciuc și Constantin Geambașu, Vasile Moga, Marina Ilie, Cristina Godun, editat sub înaltul patronaj al președintelui Republicii Polone și al președintelui României cu ocazia centenarului stabilirii relațiilor diplomatice polono-române.
După simpozion și lansarea de cărți, organizatorii împreună cu Institutul Polonez din București i-au invitat pe locuitorii Sucevei la proiecția filmului „Războiul rece” – poveste de iubire imposibilă în vremuri imposibile – în regia lui Paweł Pawlikowski – laureat al premiului Oscar pentru filmul „Ida” în anul 2015. „Războiul rece” a obținut Globul de Aur pentru regie la cea de a 71-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. A obținut şi Premiul Academiei Europene de Film la categoria cel mai bun film de lung metraj. Ca prim film polonez a obținut în anul 2019 trei nominalizări la Oscar (cel mai bun film străin, cea mai bună regie și cele mai bune fotografii). Proiecția de film s-a bucurat de un mare interes, lucru dovedit de sala plină de la Muzeul Bucovinei.
Zilele Culturii Polone au continuat cu Sărbătoarea Roadelor a Diasporei Poloneze din România. Aceasta are loc din anul 2006 la Solonețu Nou și reprezintă pentru oaspeții noștri o ocazie perfectă de a cunoaște diaspora poloneză din România și a vecinilor ei din frumoasa Bucovină în care tradițiile multietnice sprijină realizarea devizei „Mai aproape unii de alții” care însoțește Zilele Culturii Polone.
Zilele Culturii Polone cofinanțate de Asociația „Wspólnota Polska” din fondurile primite de la Cancelaria Senatului R.P. și de Institutul Polonez din București.
